Priviri sfredelitoare ce patrund adanc in suflet si-l lasa decojit de mantaua de carne si oase,cauta acum odihna pe banca sufletului meu.
Rece ca un batran retras in singuaratatea lui de prea multe veacuri ,alunga priviea ce cauta sa-I citeasca suferinta,singura lui biografie…
Raspunsul ajunge repede, sentimente fragile se sparg acum in mii de cioburi taioase ce se infig in raniile demult deschise ,nevindecate dupa atatea si atatea leacuri.
Constiinta urla disperata de consecintele faptelor ei iar flacarile infernului propriu mistuiesc ori ce fel de speranta pe care nici macar lacrimile ingerilor nu le mai pot reinvia din cenusa lor.
Blestemat de-acum in colo se merg spre nicaieri si asteptand ca alta viata sa rasara pe ruinele mortii ,suferinta invige stiind ca nu exista iertare pentru cine iubeste si uita…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu