Aceasta este una din poeziile prietenului meu REPULS:
Voua,ca oameni va fost menit
Sa ma faceti sa sufar la nesfarsit,
Ma doare,sufletul mi-a fost clintit,
Intre viata si moarte ma-m ratacit.
Dar inca nu sa sfarsit.
Inot printre atatea probleme reale;
Si ma inec intre celea mintale
Imi taie usor orice rasuflare
Este dureros,si inca ce ma doare.
Cele mai crunte boli sunt cele spirituale.
Nu am al trei-lea ochi in ceata
O sa iti dai seama fata in fata;
Constiinta si igerul tau te invata
Ca ceea ce iti doresti nu primesti in viata.
Invata sa stingi focul si sa ramai de gheata.
Imi tariesc viata ca moartea
Dintre toate,cautand doar dragostea;
Cautand sa scap de captivitatea,
Si mai presus de tulburarea
Apei pe care,imi va pluti iubirea.
Trezindu-ma pe o banca intr-un parc pustiu,
Inconjurat de acel nor cenusiu;
In jurul nucleului nu e nimeni,e pustiu
Pe pictura somnului meu fiind pictat cu glasiu.
Fiind in coma vietii mele,sa ma trezesc?Nu stiu.
Original by REPULS
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu